Nu se poate discuta de compensarea emigrării prin imigrare, deoarece la data de 31.12.2017 în România erau stabiliți aproximativ 117.000 străini, din care 3.900 de persoane cu protecție internațională, refugiați sau alte feluri de protecție. Cererile de azil politic au crescut de la 1.500 în anii anteriori la 4.820 în 2017, scrie Ziarul Financiar.
România are printre cele mai mici procente de rezidenți din afara Uniunii Europene, 0,3%, astfel situându-se pe ultimele locuri din UE la acest capitol, alături de Slovenia și Slovacia. Din totalul străinilor care imigrează în România, doar 9% vin pe baza unui contract de muncă. Principalele motive pentru care străinii vin în România sunt reîntregirea familie (43%) și pentru studii – 23%.
Ponderea celor care au venit în România prin programele de protecție internațională este mult mai mică decât în alte state, precum Germania de exemplu. În România 5% dintre străini sunt persoane cu protecție internațională, conform Inspectoratului General pentru Imigrări.
Numărul străinilor din afara uniunii Europene care aleg România este unul mic deoarece aceștia întâmpină mai multe dificultăți: bariere de limbă, limita salariului mediu pentru lucrătorii migranți, înregistrarea deficitară a străinilor în statisticile instituțiilor cu atribuții în domeniul muncii.
În contextul crizei forței de muncă, „România nu are o evaluare serioasă a deficitului de pe piața forței de muncă pe sectoare și ocupații și este departe de a avea o abordare sistematică a imigrației ca forță de muncă și tampon pentru îmbătrânirea populației”, a mai spus Luciana Lăzărescu, în cadrul conferinței.